nu te înfierbânta

См. также в других словарях:

• înfierbânta — ÎNFIERBÂNTÁ, înfierbấnt, vb. I. tranz. şi refl. A (se) face fierbinte. ♦ fig. A (se) aprinde de mânie. ♦ refl. fig. A se antrena într o acţiune; a se înflăcăra. ♦ tranz. fig. A insufla avânt, pasiune. – În + fierbinte. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

• încinge — ÎNCÍNGE1, încíng, vb. III. 1. refl. (Despre foc) A arde cu flacără mare, a se aprinde bine. ♢ tranz. fact. El încinge focul. 2. refl. şi tranz. A (se) înfierbânta, a (se) încălzi tare. ♦ tranz. fig. (Despre un sentiment, o pasiune) A cuprinde, a… …   Dicționar Român

• înfoca — ÎNFOCÁ, (rar) înfóc, vb. I. (Rar) 1. tranz. A înfierbânta, a încălzi ceva la foc; a da foc la ceva. 2. refl. fig. A se aprinde, a se înflăcăra (ca urmare a unui sentiment puternic). – În + foc. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

• coace — COÁCE, coc, vb. III. 1. tranz. A supune un aliment la acţiunea căldurii (în cuptor) spre a l face bun de mâncat. ♢ expr. A i coace (cuiva) turta sau a i o coace = a încerca să i facă rău (cuiva); a i întinde (cuiva) o cursă. ♦ refl. (Despre… …   Dicționar Român

• dogori — DOGORÍ, dogoresc, vb. IV. intranz. 1. (Despre soare, foc etc.; la pers. 3) A răspândi o căldură puternică, arzătoare. ♦ tranz. A da cuiva o senzaţie de căldură arzătoare; a încinge, a înfierbânta ceva. 2. (Despre oameni şi despre părţi ale… …   Dicționar Român

• pripi — PRIPÍ, pripesc, vb. IV. 1. refl. A face un lucru în grabă şi adesea fără chibzuială, a acţiona în pripă. ♦ intranz. (înv.) A se grăbi, a se zori. ♦ tranz. A accelera, a iuţi ritmul unei acţiuni. ♦ A nu izbuti, a rata o acţiune din cauza grabei. 2 …   Dicționar Român

• roşu — RÓŞU, IE, roşii, adj., subst. I. adj. 1. De culoarea sângelui. ♢ Ouă roşii = ouă vopsite (cu roşu sau, p. gener., cu altă culoare), tradiţionale la creştini de Paşti. Pământ roşu = pământ de culoare roşiatică (întâlnit mai ales în ţinuturile… …   Dicționar Român

• înfierbântare — ÎNFIERBÂNTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) înfierbânta; înfierbântat1. – v. înfierbânta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNFIERBÂNTÁRE s. v. încingere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  înfierbântáre s. f. (sil. fier ), g …   Dicționar Român

• înfierbântat — ÎNFIERBÂNTÁT1 s.n. (Rar) Înfierbântare. – v. înfierbânta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNFIERBÂNTÁT2, Ă, înfierbântaţi, te, adj. Care s a încălzit foarte tare; încins2. ♦ fig. Înflăcărat, aprins. – v. înfierbânta. Trimis de… …   Dicționar Român

• înfierbântător — ÎNFIERBÂNTĂTÓR, OÁRE, înfierbântători, oare, adj. Care înfierbântă. – Înfierbânta + suf. ător. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  înfierbântătór adj. m. (sil. fier ), pl. înfierbântătóri; f. sg. şi …   Dicționar Român

• antrena — ANTRENÁ, antrenez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) pregăti prin exerciţii metodice (fizice, tactice, tehnice, psihologice şi teoretice) pentru a obţine cele mai bune rezultate într o activitate sportivă. 2. tranz. şi refl. A atrage sau a se lăsa …   Dicționar Român